4. SCOPUL PROCEDURII OPERAŢIONALE

4.1.Stabileşte modul de realizare a activităţii, compartimentele şi persoanele implicate,

Procedura are drept scop evidentierea actiunilor care pot fi incadrate in categoria incompatibilitatilor sau a conflictelor de interese, in vederea delimitarii clare a situatiilor de aceasta natura.

4.2.Dă asigurări cu privire la existenţa documentaţiei adecvate derulării activităţii

4.3.Asigură continuitatea activităţii, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului

4.4.Sprijină auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control, iar pe manager, în luarea decizie

5. DOMENIUL DE APLICARE A PROCEDURII OPERAŢIONALE

5.1. Precizarea (definirea) activităţii la care se referă procedura operaţională

Prezenta procedură se aplică funcțiilor de demnitate publică, a functiilor publice si in mediul de afaceri, pentru prevenirea si sanctionarea coruptiei.

5.2. Delimitarea explicită a activităţii procedurale în cadrul portofoliului de activităţi desfăşurate de entitatea publică

5.3. Listarea principalelor activităţi de care depinde şi/sau care depind de activitatea procedurală

5.4. Listarea compartimentelor furnizoare de date şi/sau beneficiare de rezultate ale activităţii procedurale; listarea compartimentelor implicate în procesul activităţii

6. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂŢII PROCEDURALE

6.1. REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE

6.1.1. Standarde internaţionale de management – SREN ISO 9001:2001

6.2. LEGISLAŢIE PRIMARĂ

6.2.1. Organigrama și Statul de funcții

6.2.2. Constituția României;

6.2.3. Legea nr. 188/1999-statul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

6.2.4. Legea nr. 53/2003-Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare;

6.2.5. Legea 215/2001 privind Administratia Publica Locala, cu modificarile si completarile ulterioare

6.2.6. Legea 176/2010, privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, actualizată;

6.2.7. Codul Penal al Romaniei

6.2.8. Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, actualizată

6.2.9. Legea 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, actualizată;

6.3. LEGISLAŢIE SECUNDARĂ

6.3.1. Procedura operațională elaborarea procedurilor interne

6.3.2. Ordinul nr. 600 din 20 aprilie 2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice;

6.4. ALTE DOCUMENTE, INCLUSIV REGLEMENTĂRI INTERNE ALE ENTITĂŢII PUBLICE

6.4.1. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare

6.4.2. Regulamentul Intern

6.4.3. Fişele postului

6.4.4. Procedura Circuitul documentelor;

6.4.5. Procedura Structura organizatorică

7. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURA OPERAŢIONALĂ

7.1. DEFINIŢII ALE TERMENILOR

7. 2. ABREVIERI ALE TERMENILOR

8. DESCRIEREA PROCEDURII OPERAȚIONALE

DIFERENTA INTRE CONFLICTE DE INTERESE SI INCOMPATIBILITATI

Una dintre cele mai frecvente probleme care se manifesta atat in sistemul administrativ, cat si in mass media este confuzia care se creeaza intre conflictul de interese si incompatibilitati. Daca pentru existenta unui conflict de interese persoanele publice trebuie sa ia o decizie care sa influenteze un interes personal, pentru a se afla intr-o situatie de incompatibilitate un oficial public nu trebuie sa ia nicio decizie, fiind suficient faptul ca ocupa concomitent doua sau mai multe functii al caror cumul este interzis de lege.

Exemplu de conflict de interese

Primarul unei localitati semneaza un contract cu firma sotiei sale. Un alt exemplu este organizarea unei licitatii de catre Consiliul Judetean X la care participa si castiga firma fratelui presedintelui consiliului.

Exemplu de incompatibilitate

Viceprimarul unei localitati detine in acelasi timp si functia de membru al consiliului de administratie al unei regii autonome de interes local sau a unei societati comerciale aflate in subordinea consiliul local.

1. CONFLICTELE DE INTERESE

Definitie

Un oficial public este in conflict de interese atunci cand, in virtutea functiei publice pe care o ocupa ia o decizie sau participa la luarea unei decizii cu privire la care are si un interes personal.

Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei include o definitie a conflictului de interese pentru functionarii publici in articolul 13:

Conflictul de interese apare atunci cand functionarul public are un interes personal care influenteaza sau pare sa influenteze indeplinirea atributiilor sale oficiale cu impartialitate si obiectivitate. Interesele private ale functionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizatii cu care functionarul public a avut relatii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi si la orice datorii pe care functionarul public le are fata de persoanele enumerate mai sus.

Grade de rudenie si afinitate

Gradul de rudenie se aplica dupa cum urmeaza:

• gradul I: fiul si tatal

• gradul II: fratii

• gradul III: unchiul si nepotul de frate

• gradul IV: verii

Relatia de afinitate apare intre un sot/sotie si rudele celuilalt sot/sotie.

Gradul de afinititate este luat in calcul astfel:

• gradul I: mama si sotia fiului acesteia / soacra si nora

• gradul II: cumnatele si cumnatii

• gradul III: unchiul si sotia nepotului de frate

• gradul IV: verii, sotii si sotiile acestora

Tipuri de conflicte de interese

• Conflictul de interese potential apare in situatia in care un oficial are interese personale de natura sa produca un conflict de interese daca ar trebui luata o decizie publica.

Conflictul de interese potential – X este arhitectul sef al orasului, iar fratele sau este directorul unei companii de constructii.

• Conflictul de interese actual apare in momentul in care oficialul este pus in situatia de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un apropiat de-al sau sau un partener de afaceri.

Conflictul de interese actual – X este arhitectul sef al orasului, iar compania fratelui sau a depus documentatia pentru obtinerea unei autorizatii de constructie in respectivul oras.

• Al treilea tip de conflict de interese este cel consumat, in care oficialul public participa la luarea deciziei cu privire la care are un interes personal, incalcand prevederile legale.

Conflictul de interese consumat – X, in calitatea sa de arhitect sef al orasului, a semnat autorizatia de constructie solicitata de compania fratelui sau.

Asteptarile publicului privind conduita pe care oficialul public trebuie sa o aiba variaza in functie de tipul concret de conflict de interese existent la un anumit moment. Daca in cazul conflictului de interese potential conduita ceruta oficialului este mai degraba pe exercitarea in mod transparent si echidistant a atributiilor sale, in cazul conflictului de interese actual oficialul trebuie sa se abtina de la luarea oricaror decizii, informandusi superiorul ierarhic despre situatia aparuta. Conflictul de interese consumat apare in cazul in care oficialul nu s-a abtinut de la luarea unei decizii in ipoteza unui conflict de interese actual si implica latura sanctionatorie a reglementarii.

Conflictul de interese in legislatia romaneasca

Drept penal

Cod Penal – Articolul 2531 – Competenta apartine Parchetului de pe langa Curtea de Apel

Articolul 2531 din Codul Penal al Romaniei stabileste ca functionarii publici nu pot lua parte la luarea unei decizii daca aceasta aduce beneficii materiale pentru:

• propria persoana

• sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusive

• o persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura

Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru aceste categorii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima.

Dispozitiile nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.

Atentie!

• Folosul obtinut este exclusiv material.

• Sfera persoanelor pentru care poate fi generat folosul este circumstantiata:

pentru propria persoana;

• pentru sot sau o ruda sau afin (rudele sotului) pana la gradul II inclusiv – adica parinti, copii, frati, surori si sotii sau sotiile acestora;

• pentru persoane cu care s-a aflat in raporturi comerciale sau de munca in ultimii 5 ani;

• pentru persoane de la care a beneficiat de servicii sau foloase de orice natura;

In traditia reglementarilor romanesti, procedurile privind actele normative au fost constant excluse de la aplicarea prevederilor referitoare la conflictul de interese. Ratiunea acestei exceptii tine de natura actelor normative. Acestea au aplicabilitate generala. Uneori, in practica, sub titulatura de act normativ se ascund acte individuale, acte care de fapt privesc un singur sau un numar limitat de subiecti de drept.

Alte infractiuni inrudite, Legea 78/2000 – Competenta apartine Directiei Nationale Anticoruptie sau, dupa caz, altor structuri de parchet din Ministerul Public

Conform articolului 12, se pedepsesc cu inchisoarea de la 1 la 5 ani faptele de mai jos daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

• efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;

• folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Conform articolului 13, se pedepseste cu inchisoarea la unu la cinci ani fapta persoanei care detine o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentu sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Exemplu: In timpul exercitarii functiei Primarul unei localitati obtine informatii despre proprietati care urmeaza a fi expropiate. Primarul cumpara proprietatile respective si primeste despagubiri pe ele. Acest caz depaseste conflictul de interese si se incadreaza in prevederile articolului 12.

Pentru situatiile reglementate penal, atunci cand sunt intrunite conditiile enumerate in art. 253 sau de alte infractiuni speciale, norma penala are prioritate si va inlatura de la aplicare norma administrativa.

B. Drept administrativ – Competenta apartine Agentiei Nationale de Integritate (ANI)

Pentru toate categoriile de alesi locali

Conform articolului 75 din Legea 393/2004, alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar putea genera un beneficiu sau un dezavantaj pentru:

• propria persoana

• sot, sotie, rude sau afini pana la gradul al doilea inclusiv.

• orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia;

• societate comerciala la care detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtin venituri;

• alta autoritate din care fac parte;

• orice persoana fizica sau juridica, alta decat autoritatea din care fac parte, care a facut o plata catre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

• asociatie sau fundatie din care fac parte.

Potrivit articolului 47 din aceeasi lege, alesii locali sunt obligati sa mentioneze expres situatiile in care interesele lor personale contravin intereselor generale. In cazurile in care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.

Primari si viceprimari

Conform articolului 76, (1) din Legea 161/2003, primarii si viceprimarii sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie daca aduce vreun folos material pentru:

• propria persoana

• pentru sot/sotie

• rudele sale de gradul I.

Actele emise cu incalcare acestei reguli sunt lovite de nulitate absoluta.

Exemplu: Fiul si sotia primarului unei localitati sunt administratori la o societate comerciala, iar Primarul localitatii, in calitate de reprezentant legal al acesteia incheie un contract cu societatea comerciala respectiva.

Consilieri locali

Legea 215/2001, art. 46 interzice consilierilor locali sa ia parte la deliberarea si adoptarea hotararilor in care au un interes patrimonial fata de problema supusa dezbaterii. Interesul poate fi personal sau prin sotie/sot, afini sau rude de pana la gradul al patrulea inclusiv.

Hotararile adoptate prin incalcarea acestei prevederi sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.

Consilierii trebuie sa anunte la inceputul sedintei un potential conflict, aspect care se consemneaza alaturi de abtinerea de la vot in procesul verbal al sedintei (art. 77 (2), Legea 393/2004).

Atentie!

Conform Legii 161/2003, articolul 90, consilierii locali care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

Incalcarea dispozitiei de mai sus atrage incetarea de drept a mandatului de ales local la data incheierii contractelor.

Constatarea incetarii mandatului de consilier local se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Ordinul emis de prefect poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.

Prevederile referitoare la incheierea de drept a mandatului nu se aplica daca, pana la emiterea ordinului de catre prefect, se face dovada ca incalcarea dispozitiilor art. 90 a incetat (art. 92).

Exemplu: Unul dintre consilierii locali este directorul general al unei societati comerciale. In consiliul local este inaintat un proiect de hotarare prin care se propune reducerea cu 20% a taxei de depozitare a gunoiului pentru societatea comerciala respective, iar consilierul local care este directorul general al societatii voteaza proiectul de hotarare.

Functionarii publici

Situatiile in care un functionar public se afla in conflict de interese sunt specificate in articolul 79, cartea I, titlul IV, capitolul I din Legea 161/2003. Acesta apare atunci cand:

• este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu character patrimonial;

• participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;

• interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.

In situatia in care exista un conflict de interese, functionarul este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si sa-l informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice, in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta. Incalcarea dispozitiilor poate atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila ori penala, potrivit legii.

In cazurile mentionate anterior, conducatorul autoritatii sau institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct functionarul public in cauza, va desemna un alt functionar public, care are aceeasi pregatire si nivel de experienta.

Declaratia de interese

Legea 393/2004 cuprinde prevederi care definesc interesele personale care pot conduce, pe de o parte, la conflictul de interese propriu-zis, actual, cat si la cel apparent si, pe de alta parte, depaseste sfera de declarare a intereselor, prin intermediul declaratiei de interese – obligatorie conform Legii 176/2010.

Astfel, declaratia de interese nu include spre exemplu membrii de familie, ori conflictul de interese definit prin Legea 393 se refera si la acestia. Aceste situatii care genereaza conflictul de interese potrivit Legii 393 trebuie facute publice in conformitate cu aceasta lege, nu in conformitate cu Legea 176, in care nu sunt prevazute. Asadar, sunt interese care nu sunt incluse in declaratia de interese obligatorie prin Legea 176/2010, dar care conduc conform legislatiei la conflicte de interese. Mai mult, Legile 161/2003 si 215/2001 stabilesc anumite obligatii specifice pentru consilierii locali si judeteni, pentru primari si viceprimari, precum si pentru presedintele si vicepresedintele consiliului judetean. Cu toate acestea, Legea 393 cuprinde obligatii mai stricte, care se aplica in practica chiar daca nu sunt acoperite si de actele normative mentionate anterior (Legile 161/2003 si 215/2001).

Exemplu: daca actiunea unui primar se include in definitia Legii 393, dar nu apare si in Legea 161 ea va fi sanctionata conform prevederilor din primul act normativ. Un astfel de caz este situatia avantajelor nepatrimoniale acoperite de Legea 393, dar nu si de 161.

Potrivit articolului 74 din Legea 393/2004, alesii locali si functionarii publici sunt obligati sa isi faca publice interesele personale printr-o declaratie pe propria raspundere – fapt specificat si in Legea 176/2010 – depusa in dublu exemplar la secretarul unitatii administrativ teritoriala.

Un exemplar al declaratiei se pastreaza de catre secretar intr-un dosar special, denumit registru de interese. Cel de-al doilea exemplar se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va pastra in registrul general de interese.

Declaratia privind interesele personale include conform articolului 76 din Legea 393/2004:

• functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor si institutiilor publice, asociatiilor si fundatiilor;

• veniturile obtinute din colaborarea cu orice persoana fizica sau juridica si natura colaborarii respective;

• participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta depaseste 5% din capitalul societatii;

• participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta nu depaseste 5% din capitalul societatii, dar depaseste valoarea de 100.000.000 lei;

• asociatiile si fundatiile ai caror membri sunt;

• bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune;

• functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor sau institutiilor publice de catre sot/sotie;

• bunurile imobile detinute in proprietatea sau in concesiune de catre sot/sotie si copii minori;

• lista proprietatilor detinute pe raza unitatii administrativ- teritoriale din ale caror autoritati ale administratiei publice locale fac parte;

• cadourile si orice beneficii materiale sau avantaje facute de orice persoana fizica ori juridica, legate sau decurgand din functia detinuta in cadrul autoritatii administratiei publice locale; orice cadou sau donatie primita de alesii locali intr-o ocazie publica sau festiva devin proprietatea acelei institutii ori autoritati;

• orice alte interese, stabilite prin hotarare a consiliului local, in cazul primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, sau prin hotarare a consilului judetean, in cazul presedintelui si vicepresedintelui acestuia si al consilierilor judeteni.

Conform articolului 111 din Legea 161/2003, declaratia de interese se depune pe propria raspundere, cu privire la functiile si activitatile pe care le desfasoara, cu exceptia celor legate de mandatul sau functia publica pe care o exercita. Functiile si activitatile care se includ in declaratia de interese sunt:

• calitatea de asociat sau actionar la societati comerciale, companii/societati nationale, institutii de credit, grupuri de interes economic, precum si membru in asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale;

• functia de membru in organele de conducere, administrare si control ale societatilor comerciale, regiilor autonome, companiilor/societatilor nationale, institutiilor de credit, grupurilor de interes economic, asociatiilor sau fundatiilor ori al altor organizatii neguvernamentale;

• calitatea de membru in cadrul asociatiilor profesionale si/sau sindicale;

• calitatea de membru in organele de conducere, administrare si control, retribuite sau neretribuite, detinute in cadrul partidelor politice, functia detinuta si denumirea partidului politic.

Registrul de interese are caracter public, putand fi consultat de catre orice persoana, in conditiile prevazute de Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public (articolul 78, Legea 393/2004).

2. INCOMPATIBILITATILE

Incompatibilitatile reflecta acele situatii in care un oficial public ocupa mai multe functii in acelasi timp, desi acest cumul este interzis de lege.

Pentru alesii locali

Primar

Incompatibilitatile pentru functia de primar sunt specificate in legea 161/2003. Articolul 87 prevede ca primarul nu poate ocupa urmatoarele functii sau calitati:

• consilier local;

• consilier judetean;

• prefect sau subprefect;

• functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;

• presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice;

• presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;

• reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national;

• comerciant persoana fizica;

• membru al unui grup de interes economic;

• deputat sau senator;

• ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilata acestora;

• orice alte functii publice sau activitati remunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.

• actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean. Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, sotul sau ruda de gradul I a acestuia devin actionari (articolul 89).

Primarii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Exemple:

• Primarul unei localitati este concomitent membru al consiliului de administratie la o societate comerciala aflata in subordinea consiliului local.

• Primarul unei localitati este, in acelai timp, functionar public intr-o alta autoritate public (functie detinuta inainte de data investirii lui in functie si pastrata pe perioada mandatului de primar).

Viceprimar

Incompatibilitatile pentru functia de viceprimar sunt specificate in Legea 161/2003.

Articolul 87 prevede ca viceprimarul nu poate ocupa urmatoarele functii sau calitati:

• consilier judetean;

• prefect sau subprefect;

• functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;

• presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau

• alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice;

• presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;

• reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national;

• comerciant persoana fizica;

• membru al unui grup de interes economic;

• deputat sau senator;

• ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilata acestora;

• orice alte functii publice11 sau activitati remunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.

• actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean. Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar. Incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, sotul sau ruda de gradul I ale acestuia devin actionari (articolul 89).

Viceprimarii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Exemple

Viceprimarul unei localitati este, in acelasi timp, reprezentant al localitatii respective in adunarea generala a actionarilor la o societate de interes local infiintata prin hotarare de consiliu local din localitate si presedinte de sedinta in cadrul aceleiasi adunari.

In conformitate cu dispozitiile art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, lege organica, republicata in Monitorul Oficial nr. 123 din 20 februarie 2007 in temeiul art. III din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata: „pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut”. In situatia in care persoana care indeplineste functia de viceprimar nu a incasat indemnizatia de consilier local, legea nu prevede nicio sanctiune, aceasta nereprezentand o incalcare a regimului incompatibilitatilor.

Consilieri locali

Incompatibilitatile pentru functia de consilier local sunt specificate in Legea 161/2003.

Conform articolului 88, un consilier local nu poate fi in acelasi timp:

• consilier judetean – incompatibilitatea intervine dupa validarea celui de-al doilea mandat

• primar

• prefect sau subprefect;

• functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;

• presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

• presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

• reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

• deputat sau senator;

• ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora;

• actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local.

Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, sotul sau ruda de gradul I a acestuia devin actionari.

Exemple:

Consilierul local in consiliul local al unei localitati detine in acelasi timp functia de functionar public (chiar daca functia publica este detinuta inainte de data validarii sale ca si consilier local)

Consiliul local al unei localitati infiinteaza o societate comerciala, care are actionar semnificativ (cu 30% din actiuni) o alta societate comerciala, a carei unic actionar este unul dintre consilierii locali ai localitatii respective. Calitatea de ales local este incompatibila cu cea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respective de consiliul judetean.

In conformitate cu dispozitiile art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, lege organica, republicata in Monitorul Oficial nr. 123 din 20 februarie 2007 in temeiul art. III din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata: „pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut”. In situatia in care persoana care indeplineste functia de viceprimar nu a incasat indemnizatia de consilier local, legea nu prevede nicio sanctiune, aceasta nereprezentand o incalcare a regimului incompatibilitatilor.

Functionarii publici

Criterii de incompatiblitate

Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica, precum si cu functiile de demnitate publica (articolul 94 din Legea 161/2003).

Incompatibilitatea la functionarii publici se manifesta prin faptul ca nu pot detine alte functii si nu pot desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate (art. 94, alineatul 2):

• in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;

• in cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului in care functionarul public este suspendat din functia publica, in conditiile legii, pe durata numirii sale;

• in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori in alte unitati cu scop lucrativ din sectorul public;

• in calitate de membru al unui grup de interes economic;

Atentie!

Starea de incompatibilitate nu se aplica pentru cazurile prevazute la alineatele 1 si 3 de mai sus, daca functionarul public:

• este desemnat printr-un act administrativ, emis in conditiile legii, sa reprezinte interesele statului in legatura cu activitatile desfasurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, in conditiile rezultate din actele normative in vigoare;

• este desemnat printr-un act administrativ, emis in conditiile legii, sa participle in calitate de reprezentant al autoritatii ori institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare;

• exercita un mandat de reprezentare, pe baza desemnarii de catre o autoritate sau institutie publica, in conditiile expres prevazute de actele normative in vigoare.

Atentie!

Nu se afla in situatie de incompatibilitate, functionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finantat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum si din imprumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu exceptia functionarilor publici care exercita atributii ca auditor sau atributii de control asupra activitatii derulate in cadrul acesteia si a functionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfasurata in cadrul respectivei echipe genereaza o situatie de conflict de interese cu functia publica pe care o ocupa.

Exemplu

Primaria unei localitati castiga un proiect finantat din fonduri structurale. Echipa de proiect, incluzand managerul de proiect, asistent, responsabil financiar a fost formata din functionari publici din cadrul Primariei, carora li se incheieie contracte de munca pe langa cele deja existente. Conform alineatului 2, litera a), articolul 94 din Legea 161/2003, functionarii publici nu pot detine alte activitati remunerate in cadrul institutiilor publice.

Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat activitati de monitorizare si control cu privire la societati comerciale sau alte unitati cu scop lucrativ de natura celor prevazute la alin. (2) lit. c) nu pot sa-si desfasoare activitatea si nu pot acorda consultanta de specialitate la aceste societati timp de 3 ani dupa iesirea din corpul functionarilor publici.

Functionarii publici pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice (art. 96 al Legii 161/2003). De asemenea, pot exercita functii in alte domenii de activitate din sectorul privat,

care nu sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate, potrivit fisei postului.

In ceea ce priveste legatura indirecta, intentia legiuitorului este aceea de a face o legatura intre pregatirea profesionala a functionarului public si functia pe care acesta o exercita. Cu titlu de exemplu, o persoana numita in functia publica de consilier juridic si care in fisa postului nu are atributii de reprezentare in fata organelor jurisdictionale a entitatii publice respective, nu poate reprezenta juridic o alta entitate, din sectorul privat, in fata unor astfel de organe.

Functionarii au dreptul la asociere sindicala si deci pot infiinta organizatii sindicale, adera la ele si exercita orice mandat in cadrul acestora (art. 29, Legea 188/1999).

Raporturi ierarhice directe

Articolul 95 interzice raporturile ierarhice directe in cazul in care functionarii publici respectivi sunt soti sau rude de gradul I – inclusiv daca superiorul are calitatea de demnitar. Persoanele care se afla in una dintre situatiile de mai sus trebui sa opteze, in termen de 60 de zile, pentru incetarea raporturilor ierarhice directe sau renuntarea la calitatea de demnitar.

Existenta raportului ierarhic intre soti sau rude de gradul I si neindeplinirea obligatiei de a opta se constata de catre seful ierarhic superior al functionarilor publici respectivi, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre functionarii publici soti sau rude de gradul I.

Daca superiorul este demnitar si nu se indeplineste obligatia de a opta, situatia se constata de catre prefect, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar si functionarul public sot sau ruda de gradul I.

Candidaturi

Functionarul public poate candida pentru o functie eligibila sau poate fi numit intr-o functie de demnitate publica (art. 97 al Legii 161/2003).

Raportul de serviciu al functionarului public se suspenda:

• pe durata campaniei electorale, pana in ziua ulterioara alegerilor, daca nu este ales;

• pana la incetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publica, in cazul in care functionarul public a fost ales sau numit.

Functionarii publici de conducere pot fi numiti in functii de demnitate publica numai dupa incetarea, in conditiile legii, a raporturilor de serviciu si pot candida pentru functii de demnitate publica numai dupa incetarea, in conditiile legii, a raporturilor de serviciu (art. 34 din Legea 188/1999)

Apartenenta la formatiuni politice

Functionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, insa le este interzis sa fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice si sa exprime sau sa apere in mod public pozitiile unui partid politic (art. 98 al Legii 161/2003 si articolul 44 ale legii 188/1999).

Incompatibilitati privind apartenenta la organele de conducere a sindicatelor

Functionarii publici pot detine simultan functia publica si functia in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, cu obligatia respectarii regimului incompatibilitatilor si al conflictelor de interese care le este aplicabil.

Sanctiuni

Legea 188/1999 prevede in articolul 101 modalitatile de destituire a functionarilor publici din functie. Astfel, destituirea se face prin act administrativ de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica, ca sanctiune disciplinara aplicata pentru motive imputabile functionarului public, in urmatoarele cazuri:

pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave;

daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Actul administrativ se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la date emiterii. Comunicarea actului administrativ trebuie sa se faca anterior datei destituirii din functia publica.

In contextul respectarii prevederilor legii privind incompatibilitatile si conflictele de interese, Agentia Nationala de Integritate este institutia careia ii revine sarcina legala de evaluare a prezumtivelor situatii de incompatibilitate si conflicte de interese. Aceasta, urmare a procedurii prevazute de Legea 176/2010, intocmeste un raport de evaluare

privind existenta unei stari de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, dupa caz.

Acest raport poate fi contestat in instanta in termen de 15 zile, iar in caz de necontestare ramane definitiv.

9. RESPONSABILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI ÎN DERULAREA ACTIVITĂŢII

9.1. COMISIA SCIM:

• Aprobă, în cadrul ședințelor, procedura operațională.

• Monitorizează aplicarea procedurii

9.2. PRIMAR:

• În baza hotărârii Comisiei SCIM emite dispoziția de aprobare a procedurii operaționale;

9.3. COMPARTIMENT:

• Aplică procedura sens în care desfășoară activități conform fișei postului

10. ANEXE, ÎNREGISTRĂRI, ARHIVĂRI

CENTRALIZATOR ANEXE

REGISTRE

FORMULAR DE EVIDENȚĂ A MODIFICĂRILOR

FORMULAR DE ANALIZĂ A PROCEDURII

LISTA DE DIFUZARE A PROCEDURII

11. CUPRINS